Sondaj INSCOP Research: Aproape jumătate dintre români consideră că Armata are capacitatea de a apăra ţara/ Unul din trei crede că în caz de criză conducerea ţării va lua deciziile corecte / 65% se tem de extinderea războiului din Ucraina în România

14:52 / 2022.12.12

Un sondaj INSCOP Research arată că aproape jumătate dintre români consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, iar unul din trei români susţine că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte. De asemenea, 65% dintre cei chestionaţi declară că se tem de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 59% sunt îngrijoraţi de situaţia economică a familiei proprii: 59%, iar 33% de pericolul COVID la adresa sănătăţii. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.500 de persoane.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
INSCOP Research a anunţat că a realizat la comanda Universităţii din Bucureşti primul sondaj efectuat in România privind rezilienţa naţională.  
 
38% dintre cei intervievaţi consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză
 
Sondajul a precizat că 38% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Localitatea mea este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică menţionează că tind să fie de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reuşesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariaţii la stat, locuitorii din urbanul mediu şi mic, respectiv regiunile Vest şi Sud-Est. Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniştii.
 
Aproximativ 45% dintre participanţii la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie
 
Sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievaţi. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică menţionează că sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut, salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare sunt în dezacord cu afirmaţia într-o  proporţie mai mare decât media populaţiei.
 
O tremie (34%) din cei intervievaţi cred că în caz de stare de urgenţă sau criză naţională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie
 
Afirmaţia ”În caz de stare de urgenţă sau criză naţională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 34,8% dintre participanţii la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică arată că salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din Bucureşti, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei a căror familie include cel puţin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare.
 
Peste jumătate dintre cei intervievaţi nu au încredere că în caz de criză naţională partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie
 
Afirmaţia ”În caz de criză naţională, cred că partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 21,8% dintre respondenţi. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% îşi exprimă dezacordul parţial sau total cu afirmaţia dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică demonstrează că tinerii sub 30 de ani, elevi/studenţii, salariaţii la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Dezacordul cu afirmaţia data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei fără ocupaţie, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din Bucureşti, respectiv din urbanul mare şi foarte mare.
 
Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara
 
32% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”În caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund 2,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică precizează că sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenţi, salariaţi la stat, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare,  cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmaţia dată într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.
 
Aproape 40% din români spun ca atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte
 
39% dintre respondenţi apreciază că atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eşantion.
Analiza socio-demografică arată că susţin că afirmaţia dată corespunde situaţiei lor familiale întotdeauna sau foarte des mai ales persoanele mai în vârstă,  cei a căror familie include cel puţin 4 membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariaţii la stat şi cei fără ocupaţie, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariaţii la privat, locuitorii din Bucureşti, respectiv regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru declară că afirmaţia dată corespunde situaţiei lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporţie mai mare decât media.
 
28% din cei intervievaţi cred că în caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiaţi sau sinistraţi
 
Sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”În caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia mea are capacitatea să găzduiască refugiaţi sau sinistraţi” 28,6% dintre cei intervievaţi. 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eşantion.
Analiza socio-demografică menţionează că sunt de acord cu afirmaţia  mai ales: persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei a căror familie include cel puţin 3 persoane, salariaţii la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est şi Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmaţia într-o  măsură mai mare decât restul populaţiei.
 
Aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate
 
Întrebaţi dacă au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanţii la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la ţară, 12,1% la oraş, 27,3% atât la ţară, cât şi la oraş, 10,5% în altă ţară. 0,7% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică demonstrează că declară că nu au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu şi mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov  Susţin că au rude la oraş la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionari, elevi/studenţi, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est şi Sud-Est. Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puţin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la ţară, cât şi la oraş într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. În ceea ce priveşte cei care au rude în altă ţară, nu există diferenţe majore în funcţie de principalele caracteristici socio-demografice analizate.
 
Unul din patru respondenţi (25%) spune că în ultimele şase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate
 
24,9% dintre români declară că în ultimele şase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul, iar 1% nu ştiu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică arată că tinerii sub 30 de ani,  elevii/studenţii, cei cu un venit ,ai ridicat, locuitorii din urbanul mediu şi mic, respectiv din rural declară într-o proporţie mai mare decât media că în ultimele şase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.
 
Majoritatea populaţiei consideră că relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/naţionale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie
 
Îşi exprimă acordul total sau parţial cu afirmaţia ”Relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/ naţionale sunt bune” 52,6% dintre cei intervievaţi, în timp ce 29,9% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 15,8% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6% din total eşantion.
Analiza socio-demografică precizează că salariaţii la stat, locuitorii din regiunile Centru şi Vest sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Sunt în dezacord cu afirmaţia dată mai ales locuitorii din Bucureşti, respectiv din regiunile Bucureşti Ilfov, Sud-Est şi Sud-Muntenia.
 
Îngrijorările şi ameninţările percepute de cei intervievaţi: (1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%, (2)  situaţia economică a familiei proprii: 59%, (3)  pericolul COVID la adresa sănătăţii: 33%
 
Întrebaţi în ce măsură sunt îngrijoraţi de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participaţii la sondaj spun că sunt foarte îngrijoraţi de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijoraţi, 19,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 7,5% destul de puţin îngrijoraţi, iar 6,3% deloc îngrijoraţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eşantion.
Analiza socio-demografică precizează că tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populaţie: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului), respectiv din regiunile Vest şi Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat şi locuitorii din Bucureşti sunt mai puţin îngrijoraţi decât restul populaţiei de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.
 
20,4% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijoraţi, 25,3% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 10,3% destul de puţin îngrijoraţi, iar 5,3% deloc îngrijoraţi. 0,4% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare
Analiza socio-demografică arată că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupaţie, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului) se declară foarte şi destul de îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. Se declară destul de puţin sau deloc îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.
 
11,1% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor, 22,5% destul de îngrijoraţi, 27,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 15,8% destul de puţin îngrijoraţi, iar 21,9% deloc îngrijoraţi. 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare
Analiza socio-demografică menţionează că sunt foarte şi destul de îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est şi Vest. Cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei din familii cu cel puţin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din regiune Sud- Est  sunt mai puţin îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor decât restul populaţiei.
“Rezilienţa în faţa crizelor de orice fel este unul dintre reperele fundamentale care menţin coeziunea unei naţiuni. Iar evaluarea rezilienţei prin indicatori care măsoară în profunzime comportamentul populaţiei oferă un instrument unic de reglare a vulnerabilităţilor. Din acest punct de vedere, salut efortul Universităţii din Bucureşti şi al echipei academice care a iniţiat şi structurat acest instrument extrem de util decidenţilor de la nivel central şi local, dar şi societăţii româneşti în ansamblu, mai ales în aceste vremuri marcate de succesiunea unor crize complexe care au ajuns să se suprapună”, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.  
Prof. dr. Dragoş Paul Aligică a precizat că evoluţiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm şi să înţelegem diferitele aspecte social-economice şi de guvernanţă. 
“Avem de acum înainte la dispoziţie un instrument naţional la standardele frontierei cercetărilor internaţionale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul şi astfel sa putem construi – alături de indicatorii naţionali deja cunoscuţi privind economia, democraţia sau opţiunile electorale- şi o serie de date statistice şi o bază de date privind aspecte esenţiale ale rezilienţei naţionale. Evoluţiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm şi să înţelegem diferitele aspecte social-economice şi de guvernanţă care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie in puncte forte pentru societatea noastră, dacă şi când vom fi confruntaţi cu şocuri sau turbulenţe majore interne sau externe”, a declarat Prof. dr. Dragoş Paul Aligică. 
 
Sondajul de opinie privind rezilienţa naţională a fost realizat de INSCOP Research la comanda Universităţii din Bucureşti. Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri faţă-în-faţă. Eşantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Sursă: news.ro

Legate de știri

President Ilham Aliyev was interviewed by local TV channels VIDEO

President Ilham Aliyev was interviewed by local TV channels VIDEO

Neamţ: Un bărbat de 55 de ani a stropit cu benzină podul locuinţei, s-a baricadat cu o butelie şi a ameninţat că va da foc casei / Echipele de intervenţie au reuşit pulverizeze jet puternic de apă prin acoperiş, iar apoi l-au imobilizat

Neamţ: Un bărbat de 55 de ani a stropit cu benzină podul locuinţei, s-a baricadat cu o butelie şi a ameninţat că va da foc casei / Echipele de intervenţie au reuşit pulverizeze jet puternic de apă prin acoperiş, iar apoi l-au imobilizat

Spitalul ”Grigore Alexandrescu” - Peste 60 de copii internaţi cu viroze în weekend, majoritatea cu virusul sinciţial respirator

Spitalul ”Grigore Alexandrescu” - Peste 60 de copii internaţi cu viroze în weekend, majoritatea cu virusul sinciţial respirator