INS: Ȋn anul şcolar 2021-2022, în sistemul naţional de educaţie erau 3.495.800 elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 faţă de anul precedent / Revin 15 elevi/studenţi la un cadru didactic

13:28 / 2022.06.20

Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/universitar 2021-2022, 3.495.800 elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic. Femeile reprezintă peste 80% din personalul didactic preuniversitar, mai indică datele INS.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Ȋn anul şcolar/universitar 2021-2022, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.495.800 elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent ȋn învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+3,3%), respectiv ȋn învăţământul primar şi gimnazial (+1,3%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent”, arată datele INS.

În anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20.500 elevi, respectiv +17.000 copii).

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 89,5 mii elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%). Învăţământul liceal (-22.800 elevi), învăţământul superior (-6.500 studenţi), precum şi învăţământul profesional (-4.700 elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar 2021-2022 faţă de cel anterior.

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice

Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 studenţi, din care 55,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4% din totalul studenţilor).

Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%). În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9% fiecare). În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%).

În anul şcolar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 237.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%).

Absolvenţii anului şcolar/universitar 2020-2021 În anul şcolar/universitar 2020-2021 au absolvit 476.600 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenţilor, 85,1% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural. La sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit învăţământul gimnazial 143.000 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale.

În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%). În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144.200 elevi, mai puţin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior.

 Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134.800 absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reuşite 97,1 mii persoane (72%), din care 91.100 persoane (77,8%) din promoţia anului 2021.

Ȋn învăţământul profesional au absolvit 24.700 elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. Ȋn învăţământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.

În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).

 

 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Sursă: news.ro

Legate de știri

Sorin Cîmpeanu: În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România / În prezent sunt puţin peste 3.000

Sorin Cîmpeanu: În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România / În prezent sunt puţin peste 3.000

Numărul mediu de solicitări la Ambulanţa Constanţa a crescut de la 350 de cazuri pe zi la începutul lunii la 500 în prezent / 200 de pacienţi pe zi acuză simptome de infecţie cu Sars-COV-2

Numărul mediu de solicitări la Ambulanţa Constanţa a crescut de la 350 de cazuri pe zi la începutul lunii la 500 în prezent / 200 de pacienţi pe zi acuză simptome de infecţie cu Sars-COV-2

Rusia a amendat WhatsApp, Snap şi alte firme străine pentru că nu stochează datele utilizatorilor ruşi la nivel naţional

Rusia a amendat WhatsApp, Snap şi alte firme străine pentru că nu stochează datele utilizatorilor ruşi la nivel naţional