"Genocidul din Khojaly, cu cruzimea sa de neconceput și metodele inumane de pedepsire, a fost îndreptat în totalitate împotriva poporului azer și reprezintă un act barbar în istoria omenirii. În același timp, acest genocid a fost o crimă istorică împotriva umanității."
Heydar Aliyev
"Tragedia de la Khojaly a fost o pagină sângeroasă a politicii de genocid și de purificare etnică dusă de-a lungul a sute de ani de către naționaliștii armeni militanți împotriva popoarelor turcice și azeră."
Ilham Aliyev
Președinte al Republicii Azerbaidjan
Genocidul din Khojaly, una dintre cele mai grave crime împotriva umanității, va rămâne pentru totdeauna întipărit în mintea noastră ca fiind cel mai sângeros din istorie. Pe lângă uciderea unui număr semnificativ de azeri pașnici, se vorbește despre orori de tortură a unor oameni nevinovați dincolo de ceea ce ne putem imagina, în special despre o tragedie umană care este incomparabilă, ca cruzime, cu oribilele masacre de la Katyn, Lidice și Oradour.
În noaptea de 25 spre 26 februarie 1992, orașul Khojaly, situat într-un loc pitoresc, în sud-vestul Azerbaidjanului, a fost bombardat de armamentul militar al Regimentului 366 de pușcași motorizați... Orașul, blocat din trei părți, a fost invadat în urma asaltului. Deși supraviețuitorii din Khojaly - copii, femei și bătrâni - au plecat în păduri de-a lungul pasajelor acoperite de zăpadă, unii dintre ei, înghețați și epuizați de frig, au fost uciși cu o cruzime deosebită de formațiunile armate armenești de pe câmpia Askeran-Nakhchivanli.
Jurnaliştii locali şi străini, care au sosit cu elicopterul pe 28 februarie şi 1 martie, au asistat la scena înfiorătoare. Sporurile cadavrelor fuseseră îndepărtate, urechile, membrele, organele interne și ochii le fuseseră tăiați. Cadavrele avuseseră numeroase răni de cuțit și gloanțe, echipamentele militare grele trecuseră prin civili și i-au ars de vii; 4 turci meskheti captivi și 3 azeri au fost decapitati la mormintele armenilor, iar alți 2 azeri au fost orbiți.
Ancheta a identificat că armenii rupseseră burta femeilor însărcinate capturate cu un cuțit de soldat și le hrăneau câini cu făt (bebe), le-au umplut burtica femeilor cu scoici, pisici vii, șerpi, broaște, șoareci și le-au cusut rănile, le-au urmărit moarte dureroasă.
În timp, jurnaliștii străini care au ajuns la locul marii tragedii umane au scris multe despre atrocitățile comise de armeni în Khojaly.
Journal La Croix-l'Evénement (Paris), 25 martie 1992: "Armenii au atacat Khojaly. Întreaga lume a fost martoră la cadavre desfigurate".
The Sunday Times (Londra), 1 martie 1992: "Soldații armeni au anihilat mii de familii."
"...armenii au doborât coloana de refugiați care a fugit spre Aghdam..." (Financial Times (Londra), 9 martie 1992);
The Times, Londra, 4 martie 1992: "Două grupuri, aparent familii, căzuseră împreună, cu copiii legănați în brațele femeilor. Câțiva dintre ei, inclusiv o fetiță, aveau răni teribile la cap: îi rămăsese doar fața."
Izvestiya (Moscova), 4 martie 1992: "Camera a demonstrat cadavre de copii cu urechile tăiate. Jumătate din fața unei femei a fost tăiată. Cadavrele bărbaților au fost scalpate".
R. Patrick, jurnalist al televiziunii engleze Fant Men News (a fost la fața locului): "În ochii comunității mondiale, este imposibil să se justifice faptele rele din Khojaly."
Din toate materialele de anchetă privind ocuparea orașului Khojaly și atrocitățile comise împotriva civililor din oraș: "Principalii autori ai actelor de vandalism din Khojaly sunt forțele armate armene și personalul Regimentului 366 de pușcași motorizați. Acțiunile armenilor și ale complicilor lor care au participat la tragedia din Khojaly reprezintă o încălcare grosolană a drepturilor omului, o neglijare cinică a actelor juridice internaționale - Convenția de la Geneva, Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional privind drepturile civile și politice, Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, Declarația privind drepturile copilului, Declarația privind protecția femeilor și copiilor în situații de urgență și în timpul conflictelor armate și alte fapte de drept internațional. Atacul a fost lansat de batalionul 2 al regimentului 366 sub comanda maiorului Ohanyan Seyran Mushegovich (ulterior ministru al apărării din Armenia), de batalionul 3 sub comanda lui Yevgeny Nabokikh, de șeful Statului Major al armatei din batalionul 1 Shitchyan Valery Isaevich și de peste 50 de ofițeri și subofițeri armeni.
În genocidul din Khojaly, 613 oameni nevinovați - 63 de copii, 106 femei și 70 de bătrâni - au fost uciși; 8 familii au fost complet măcelărite; 25 de copii și-au pierdut ambii părinți, în timp ce 130 de copii și-au pierdut unul dintre părinți; 1275 de persoane au fost luate ostatice, dintre care 150 sunt încă date dispărute; 487 de persoane au rămas invalizi. Un oraș, o așezare, opt sate, 2495 de case, 31 de unități industriale și 15 agricole, 20 de instituții de învățământ și 14 de sănătate, 56 de unități culturale și 5 de comunicații etc. au fost distruse și jefuite de armeni."
Fiecare cifră care reprezintă un destin uman arată rezultatele celei mai sângeroase tragedii comise de armeni care au cerut în mod ilegal alipirea regiunii autonome Nagorno-Karabah din Azerbaidjan la Armenia.
Centrul de traduceri de stat din Azerbaidjan
https://aztc.gov.az/en/
