Asociaţia MUZE respinge modificările aduse Legii dreptului de autor: Vă rugăm să nu ne faceţi bine cu forţa, întrucât nu am fost consultaţi

10:02 / 2021.11.22

Asociaţia MUZE respinge modificările aduse Legii dreptului de autor şi, într-un manifest publicat online, cere să participe la prima şedinţă a Camerei, „pentru a argumenta cât de dăunătoare pot fi acestea întregii industrii”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Manifestul este destinat tuturor decidenţilor, aşa cum e publicat pe site-ul asociaţiei.

Este precizat că amendamentele propun ca banii colectaţi de către organismele de gestiune colectivă (mediu privat) pentru titularii de drepturi de autor să ajungă în proprietatea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (statul român).

„Organismele de gestiune colectivă sunt entităţi private, asociaţii (UCMR-ADA, CREDIDAM, UNART, UPFR etc) care colectează bani din mediul privat (televiziuni, radiouri, utilizatori din ambiental etc) pentru titularii de drepturi care le-au mandatat, de altfel, entităţi private (compozitori, artişti interpreţi, scriitori, regizori etc). Dacă banii titularilor de drepturi ajung în AFCN, aceştia nu vor mai ajunge la titulari de drepturi, ci la (aceleaşi!) ONG-uri (unele cu aceiaşi membri) care depun proiecte la AFCN - practic, luăm bani de la autori şi artişti şi îi oferim acestor entităţi. Efortul colectării acestor sume pentru titularii de drepturi de autor se face tot pe cheltuiala titularilor de drepturi de autor, nicidecum de către AFCN”.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că aceste două amendamente nu au trecut prin consultare publică, că sunt neconstituţionale, încalcând articolul 44 (pct. 3, 4 şi 8) din Constituţia României, privind dreptul la proprietate privată.

„Aceste sume nerevendicate timp de 3 ani ajung, în cele din urmă, conform cu legea actuală, tot în proprietatea titularilor de drepturi de autor, aşadar aceste două amendamente în discuţie ar păgubi titularii români de o parte importantă a veniturilor lor”.

Vineri, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a transmis într-o declaraţie de presă făcută cu privire la modificările Legii dreptului de autor: „Organismele de gestiune colectivă (OGC) îşi uită cam des misiunea. În loc să fie mandatarele artiştilor, iar banii pe care îi încasează în numele lor să fie corect şi transparent distribuiţi, ajung să fie negociaţi la mica înţelegere sau chiar, mai grav, să nu mai fie distribuiţi. De ce? Pentru că actuala lege spune că după 3 ani, dacă sumele sunt nerevendicate, acestea revin organismului de gestiune colectivă care îi foloseşte conform statutului. În realitate, banii aceştia ajung să fie gestionaţi în interesul personal al reprezentanţilor organismelor”.

MUZE transmite la rându-i: „Nu putem considera că un aparat de stat va putea gestiona mai bine aceste drepturi de autor în numele nostru decât asociaţiile în viaţa cărora suntem prezenţi permanent”.

Ei propun dedicenţilor să solicite AFCN o situaţie care să răspundă la întrebările: Câţi titulari de drepturi de autor (artişti, creatori) a susţinut Fondul Cultural National într-un an de exerciţiu? Se apropie oare numărul acestora, măcar la nivel de ordin de mărime, de cel al titularilor de drepturi de autor plătiţi prin organismele de gestiune colectivă?

„Dacă studiaţi site-ul AFCN, nu cred că veţi număra mai mult de 100 - 200 de beneficiari distincţi. Dacă studiaţi numărul de titulari de drepturi de autor care încasează bani prin organismele de gestiune colectivă, veţi ajunge la o suma de aproximativ 30.000 de beneficiari însă”.

De altfel, „e foarte important de înţeles de ce reprezentanţii AFCN nu au exprimat public niciun fel de dorinţă de a ajunge aceşti bani în proprietatea lor. Şi-i doresc? Îşi doresc să îi gestioneze? Le sunt necesari? Poate ar fi firesc să vedem şi noi fişa proiectului prin care urmează a fi gestionaţi aceşti bani, exact ca atunci când aplicăm pentru un proiect AFCN”, se mai arată în manifest.

„La nivel şi mai uman, nu putem să nu întrebăm: la câte spectacole AFCN aţi participat ca spectatori şi la câte spectacole private? Este AFCN furnizorul principal pentru consumul autohton de cultură? Extrem de important este şi că drepturile de autor reprezintă principala sursă de venit a artiştilor şi creatorilor din România, întrucât industria noastră e închisă de aproape 2 ani”.

În concluzie: „Vă propunem respingerea acestor amendamente şi vă rugăm să ne invitaţi la prima şedinţă a Camerei pentru a argumenta cât de dăunătoare pot fi acestea întregii industrii”.

Raportul suplimentar al Comisiei pentru Cultură şi Media asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe a fost publicat. Proiectul de lege elaborat vizează transpunerea Directivei (UE) 2019/789 şi a Directivei (UE) 2019/790 în legislaţia naţională. Proiectul iniţial, împreună cu amendamentele acestuia, a fost retrimis spre dezbatere şi aprobare în Comisia de Cultură şi Media, intervenind modificarea unui amendament. Proiectul a fost aprobat şi va fi supus la vot în Camera Deputaţilor în perioada următoare.

La acest proiect, au fost aduse amendamente din partea senatorilor Alina Gorghiu şi a lui Lucian Romaşcanu.

Principalele amendamente aduse care nu se referă la transpunerea Directivelor Europene şi care vizează în mod direct autorii, artiştii interpreţi/ executanţi şi titularii de drepturi în genere, sunt următoarele, potrivit manifestului MUZE:

Amendamentul care a ridicat cele mai multe discuţii se referă la sumele aferente neidentificatelor, păstrate de organismele de gestiune colectivă într-un cont distinct timp de 3 ani şi al căror termen de prescripţie s-a împlinit. În termen de 90 de zile de la prescrierea sumelor, organismele de gestiune colectivă au obligaţia să împartă acele sume, după următoarele procente: 30% din sume se repartizează în mod egal membrilor OGC-urilor, iar 70% din sume vor fi virate la Fondul Cultural Naţional, cu precizarea că accesul la fondul special creat în acest sens va fi permis categoriei de titulari de drepturi reprezentată de organismul de gestiune colectivă. Amendamentul iniţial prevedea ca sumele prescrise să ajungă în procent de 100% la Fondul Cultural Naţional.

În cazul decesului unui autor, dacă acesta nu are moştenitori, exerciţiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) şi d), precum şi la art. 13 şi 24 nu mai revine organismelor de gestiune colectivă.

Poziţia Asociaţiei MUZE cu privire la amendamentele aduse „este de profundă dezaprobare, neexistând o consultare anterioară asupra formei actuale”.

„O parte din acestea sunt extrase dintr-un context mult mai amplu şi mai cuprinzător, cealaltă parte nefiind adusă la cunoştinţa publică sau a celor ce au luat parte în grupul de lucru pentru modificarea Legii nr. 8/1996 până la votarea acesteia în Senat. Chiar de consideraţi că măsura ne va fi benefică, vă rugăm să nu ne faceţi bine cu forţa, întrucât nu am fost consultaţi”, încheie reprezentanţii asociaţiei.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Sursă: news.ro

Legate de știri

Valeriu Gheorghiţă anunţă „o prognoză extrem de pesimistă” a OMS pentru Europa: Până la sfârşitul lui februarie, în situaţia actuală, în evoluţia actuală, am putea să avem alte 500.000 de decese din cauza COVID-19 / Nu se impune vaccinare obligatorie

Valeriu Gheorghiţă anunţă „o prognoză extrem de pesimistă” a OMS pentru Europa: Până la sfârşitul lui februarie, în situaţia actuală, în evoluţia actuală, am putea să avem alte 500.000 de decese din cauza COVID-19 / Nu se impune vaccinare obligatorie

Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că vorbim de câteva mii de certificate de vaccinare false. E foarte greu să avem o imagine reală

Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că vorbim de câteva mii de certificate de vaccinare false. E foarte greu să avem o imagine reală

Valeriu Gheorghiţă: Pericolul în momentul de faţă nu este să avem o variantă virală mai transmisibilă decât este deja varianta Delta, ci o variantă virală care ocoleşte răspunsul imun

Valeriu Gheorghiţă: Pericolul în momentul de faţă nu este să avem o variantă virală mai transmisibilă decât este deja varianta Delta, ci o variantă virală care ocoleşte răspunsul imun